Bază a prelegerii din 12 noiembrie 2011, Comunitatea Maranatha, Timișoara.
Creșterea valorii prin sinergie: "1 + 1 > 2"
Laura-Melinda Stan
Fiecare dintre noi, crescând, ne-am dat seama că formulele care ne sunt transmise prin educație constituie privilegii logice, menite să ne îmbunătățească substanțial existența, ajutându-ne să fim oameni mai rapizi, mai eficienți, mai vigilenți și corecți …
Cu toate acestea, societatea noastră a devenit atât de obsedată de a calcula/de a măsura lucrurile, încât tot ceea ce nu se încadrează sau nu se poate încadra pe deplin în măsurătorile sau formulele obișnuite/convenționale (acceptate prin tradiție) suferă o serie de minimizări, distorsionări sau chiar de abuzuri - iar aici vorbim despre elemente precum: răbdarea, fidelitatea, discreția, credința, seriozitatea, bunul simț, fericirea etc. ...(Idee accentuată și în Bibb S., Kourdi J., Încrederea. Cheia succesului în afaceri, profesie și viața persoală, Eitura All, București, 2009, p. 99-104). Însă tocmai aceste elemente eludate (ignorate intenționat, evitate) ce refuză să fie îngrămădite în formule oficiale terestre, sunt tocmai "unele dintre cele mai importante lucruri din lume" (Henry Mintzberg, citat de Idem, 2009, p.99), și care, pentru că se încăpățânează să fie încadrate în așa-zise teoreme și ale noastre reguli de succes, își continuă trendul lor de a fi trunchiate, amputate, manipulate sau erodate.
De exemplu, în anul 2010, organizația internațională Gallup Organization, cunoscută pentru statisticile realizate pe plan mondial despre subiectul "Om și societate", a calculat că cele mai fericite națiuni din lume sunt Danemarca, Finlanda și Norvegia (http://www.forbes.com/2010/07/14/world-happiest-countries-lifestyle-realestate-gallup-table.html) . Formula adoptată și înaintată de către mandatarii ai Gallup Organization pentru noțiunea de fericire a fost următoarea: fericire = prosperitatea financiară a respondenților/locuitorilor + starea de spirit a acestora în ziua precedentă punerii întrebărilor (http://media.imopedia.ro/stiri-imobiliare/unde-traiesc-cei-mai-fericiti-oameni-din-lume-13884.html). În aceeași perioadă de timp însă, o altă organizație emblematică pe plan mondial, și anume, Organizația Mondială a Sănătății, a înaintat o statistică reală despre rata medie a sinuciderilor din lume. Și foarte curios, s-a constat că rata medie a cazurilor de sinucideri din cele mai fericite trei națiuni ale lumii, avea o valoare de 14.4 (adică cel puțin 14 cazuri de sinucideri la 100.000 de locuitori) această cifră fiind superioară ratelor medii din alte țări mai nefericite precum Bulgaria, România, Portugalia ori Brazilia (http://www.who.int/mental_health/prevention/suicide_rates/en/).
Pentru a putea mai bine înțelege lucrurile iată următorul grafic cu evoluția liniară a ratei anuale a sinuciderilor din primele 30 de națiuni menționate în așa-numitul anuar al națiunilor fericite (http://media.imopedia.ro/stiri-imobiliare/unde-traiesc-cei-mai-fericiti-oameni-din-lume-13884.html). Se poate observa că, pe măsură ce o națiune se află mai aproape de poziția 1 - poziția de top a fericirii, cu atât rata medie a sinuciderilor din cadrul populației a acelei țări este mai mare. Pe de altă parte, pe măsură ce o țară se distanțează de pozițiile de top ale fericii, media sinuciderilor din acea țară scade:
Figura nr. 1: Ierarhizarea națiunilor lumii în funcție de gradul lor de fericire (anul 2010)
Asta nu înseamnă că oameni din așa-zisele cele mai fericite națiuni ale lumii se sinucid de … fericiți ce sunt (!). Probabil, aceste valori discordante din grafic reflectă de fapt existența unor lacune în formula oficială a fericirii înaintată de către Organizația Gallup, elemente-lipsă precum: credință, spiritualitate sau dragoste împărtășită, mulți oameni prosperi din punct de vedere material și profesional, neputând totuși gestiona până la capăt stările de stres, solicitare sau singurătate (în ciuda divertismentului ce poate fi atât de ușor de accesat, de comercializat…).
Creatorul nostru însă nu este un Dumnezeu convențional: un Dumnezeu care să corespundă perfect unor calcule sau standarde (pre)stabilite de om și societate; Naaman din 2 Împărați capitolul 5 nu a cunoscut acest aspect; atunci când el a refuzat să se scalde în apă pentru a fi vindecat de o boală cruntă precum lepra, s-a bazat pe premisa că formula vindecării de către Dumnezeu trebuie să fie una: lungă, complexă, părtinitoare și poate chiar dureros de aplicat. Dacă nu ar fi stăruit pe lângă el slujitori fideli (cu o viziune simplă dar corectă), acesta ar fi murit din cauza bolii sale, fiind încremenit în formula complicării sau îmbrobodirii imaginii lui Dumnezeu, noi oamenii fiind campioni la acest capitol…
El, Dumnezeu, poate fi considerat ca fiind un Creator ciudat, iar când spunem ciudat, ne referim la ceea ce iese din comun, care de multe ori șochează prin felul Său neobișuit de a se manifesta și mai ales de a valorifica lucrurile, neputând fi încadrat în formule sau rețete prin care omul înțelege și percepe viața (astfel de formule sunt numite de unii manageri "bovine sacre" - Oren Harari, citat de Brown T- et all, Business Minds, Editura Publica, București, 2008, p.124).
Atunci când se manifestă, Creatorul Își face "lucrarea Lui ciudată, ca să-Şi împlinească lucrul, lucrul Lui nemaiauzit" (Isaia 28, 21); dincolo de orice știință, El ne-a "țesut în chip ciudat" (Psalmi 139, 15) dorind să ne înzestreze cu valori ce nu se pot schimba; mesajul lui Dumnezeu, pentru că uneori refuză să urmeze tradiții licențiate, a sunat și va suna întotdeauna "ciudat la auz" (Fapte 17,20) iar experiențele prin care trec cei ce se înnobilează cu acest Cuvânt îi miră și îi încearcă "ca de ceva ciudat" (1 Petru 4, 12) atunci când încep să se compare cu alții.
Încă de la început Dumnezeu lucrează cu dimensiuni și valori pe care teoriile actuale sau așteptările noastre nu le pot încadra pe deplin, și din cauza cărora, o serie de oameni promovează scepticismul în dreptul adevărurilor biblice. Iată și câteva exemple:
Formule dumnezeiești Exemple
1+1+1 = 1 Trinitatea – Deut. 6,4; Efes. 4,5; Matei 3, 16.17; Geneza 1, 2.26; Isaia 63, 8-9; Ioan 10, 30; 15,26 etc.
* „Duhul lui Dumnezeu se mișca deasupra apelor. Dumnezeu a zis: „Să fie lumină!„. Și a fost lumină" (Gen. 1, 2-3).
* "Eu şi Tatăl una suntem" (Ioan 10, 30)
* "Tatăl, care locuieşte în Mine, El face aceste lucrări ale Lui" (Ioan 14, 10)
Formula "1+1+1 = 1" este absolut valabilă atunci când vine vorba despre adevărul Trinității, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt fiind una și aceeași Persoană. Pentru că această operație se ridică deasupra logicului și acceptabilului omenesc, aceasta suferă în unele religii o serie de "ameliorări", doar din ambiția de a coborî Dumnezeirea la nivel de om și nu a ridica omul la nivelul adevărului ceresc. Însă, pentru noi, faptul că Cel care S-a jertfit și mijlocește pentru noi este o parte inclusă și nu subordonată Dumnezeirii, dându-ne șansa să vorbim cu Dumnezeu ca și cu cel mai bun prieten, reprezintă un adevăr pe care cel rău foarte mult ar dori să îl ascundă. Iar una dintre reușitele lui se explică prin aceea că deși mulți acceptă teoretic formula Trinității, aceștia totuși, nu fac uz de ea, fiind descurajați să vină cu poverile lor direct în fața lui Dumnezeu, apelând mai degrabă la formule surogat - la sfinți mijlocitori morți, amputând astfel multiplele ocazii prin care, de exemplu, Fiul sau Duhul Sfânt, își pot manifesta pe deplin puterea în viața lor.
O altă formulă prin care Dumnezeu să spunem, anulează matematica, este aceea prin care El își arată puterea protectoare, anulând puterea celor mulți:
Formule dumnezeiești Exemple
1000 = 0
10000 = 0
etc. Protecția divină – Psalmi 91,7; 2 Cron. 32, 7-8.21; 2 Împ. 6, 15-18, 23, Isaia 8, 10 etc.
• "Faceţi la planuri, cât voiţi, căci nu se va alege nimic de ele! (...). Căci Dumnezeu este cu noi (Emanuel).„"(Isaia 8, 10)
• "Slujitorul omului lui Dumnezeu s-a sculat dis-de-dimineaţă şi a ieşit. Şi iată că o oaste înconjura cetatea, cu cai şi care. Şi slujitorul a zis omului lui Dumnezeu: "Ah! domnul meu, cum vom face?„. El a răspuns: "Nu te teme, căci mai mulţi sunt cei cu noi decât cei cu ei." Elisei s-a rugat, şi a zis: "Doamne, deschide-i ochii să vadă." Şi Domnul a deschis ochii slujitorului, care a văzut muntele plin de cai şi de care de foc împrejurul lui Elisei (...). Şi Domnul i-a lovit cu orbire, după cuvântul lui Elisei (...). Şi oştile Sirienilor nu s-au mai întors pe ţinutul lui Israel„ (2 Împ. 6, 15-18, 23).
• "Întăriţi-vă şi îmbărbătaţi-vă. Nu vă temeţi şi nu vă spăimântaţi înaintea împăratul Asiriei şi înaintea întregii mulţimi care este cu el; căci cu noi sunt mai mulţi decât cu el. Cu el este un braţ de carne, dar cu noi este Domnul (...). Atunci Domnul a trimis un înger care a nimicit în tabăra împăratului Asiriei pe toţi vitejii, domnitorii şi căpeteniile. Şi împăratul s-a întors ruşinat în ţara lui. A intrat în casa dumnezeului său, şi cei ce ieşiseră din coapsele lui l-au ucis acolo cu sabia„ (2 Cron. 32, 7-8, 21)
Cu toate că cu toții parează pe reușita celor mulți, a celor ce dețin puterea, informația ori influența într-o lume de care pe care, aceste situații se pot anula într-un minut în/din perspectivă biblică. Perspectiva noastră este o perspectivă a constatării: Ah, Domnul meu, cum vom face?! (2 Imp 6). Însă perspectiva lui Dumnezeu este o perspectivă a consacrării: Intăriți-vă și îmbărbătați-vă, căci cu noi sunt mai mulți decât cu ei! (2 Cron. 32) - și așa cum am luat doar câteva din multele exemple biblice, atunci când vine vorba de protecția divină până și gravitația se poate anula atunci când vine vorba despre ajutorul providențial al Tatălui.
Atunci când Dumnezeu este implicat și aplicat în viața noastră, răsturnarea situațiilor clar defavorabile sunt binecuvântări pe care prin credință, răbdare și consacrare î le putem experimenta.
Studiind însă Biblia, am constatat că o formulă ce transcede toate cărțile Scripturii și în baza căreia se manifestă viața de credință este formula sinergiei: 1 + 1 > 2.
Înainte de a continua și de a da exemple concrete, aș dori să prezint câteva specificații:
- sinergia, în ciuda, utilizării recente a noțiunii în economie, informatică, bio-chimie, fizică, geografie și politică, este un termen puternic legat de teologie. Acesta a fost utilizat pentru prima oară în limba greacă sub forma expresiei de „sunergos„ – ceea ce înseamnă: cooperare a efortului uman cu voința divină, cooperare, conlucrare sau tovărășie în muncă ("sun" - cu, "ergon" – muncă)- http://www.thefreedictionary.com/Synergy+(theology), http://www.biblestudytools.com/ lexicons/greek/kjv/ sunergos.html etc .
- prima perioadă când formula sinergiei a fost băgată în seamă pe plan economic, a fost perioada anilor '75-'80 când, în contextul unei concurențe tot mai accentuate între producătorii mondiali, se constata că o serie de firme necunoscute, venite de nicăieri, dar în cadrul cărora echipele erau foarte bine coagulate și promovau pentru prima oară global, un flux informațional reciproc (nu doar de la șef la subaltern ci și invers, și nu doar de la producător la client ci și de la cumpărători la producător) – aceste entități, generau în scurt timp o serie de inovații radicale, bulversând ierarhiile competiționale de atunci. Aceste organizații au surclasat o serie de producători tradiționali, deoarece întotdeauna livrau mai mult decât promiteau (Daffy C., Client odată, client mereu. Cum să oferi servicii care îți fidelizează clienții, Editura Publica, București, 2009, p.122), prin cooperare aprofundată și complementaritate a echipelor generând o serie continuă de multiplicări de valori (plus de eficiență, reduceri substanțiale de cost, credibilitate sporită, avantaj concurențial).
De exemplu, munca începută în condiții modeste a doi tineri în anul 1975, care erau pasionați de domeniul programării (Paul Allen și Bill Gates) a determinat construirea primelor computere personale în anul 1980, compania Microsoft devenind rapid cea mai impozantă entitate economică din domeniul respectiv. Iar faptul că aceștia ca mulți alții au reușit să forțele limitele logicului prezent (a gândirii de atunci), a demonstrat că de fapt dușmanii celor ce se plâng de obstacole neîntrecute pot fi formulele pe care aceștia le copiază și în care se încred automat, considerând întotdeauna că 1 = doar 1 și că 1 + 1 niciodată nu vor putea face mai mult decât 2 (în sensul de a obține valori adăugate sau rezultate multiplicative).
Figura nr.2: Propensitatea economică a companiei Microsoft în condițiile promovării sinergiei ca și concept de muncă
- una dintre definițiile cele mai noi asumate este următoarea: Sinergia = “puterea combinată a unui grup care lucrează împreună, ce este mai mare decât puterea totală obținută prin fiecare muncă prestată separat” (Cambridge Dictionaries, 2011). De exemplu, sinergia mâinii umane se explică prin aceea că una este să repari un aparat utilizând fiecare deget în parte, în mod separat, și alta înseamnă să intrunești simultan efortul și capacitatea fiecărui falange, rezultatul acestui proces fiind clar superior primului exemplu dat.
Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu, este adepta principală a creșterii și a multiplicării valorii în viața celui ce se numește om; ea nu promovează autosufieciența, resemnarea și conformarea totală la ceea ce este convențional. Dacă nu ar fi fost așa, posibilitatea ajungerii omului la sfințenie și mântuire s-ar anula complet iar înnobilarea contiuă a caracterului ar rămâne doar o legendă vie pe motivul că omul e doar un bulgăre de lut.
Pentru Dumnezeu, formula 1 + 1 > 2 reprezintă singura modalitate prin care omul poate fi fericit, își exercită credința și poate ajunge să aducă rod; Biserica pe care Dumnezeu o întruchipează în Scriptură nu reprezintă doar un contract consensual, un acord de întrunire dintre părți și care urmează legea 1 + 1 = 2; Biserica lui Dumnezeu este menită să fie un izvor de creșteri de valori, cooperarea dintre membrii fiind un act ce surclasează tradiționalul; în acest sens, valorile cu care membrii se întorc în societate în urma împărtășirii Cuvântului și a părtășiei de la serviciile divine fiind net superioare celor pe care aceștia le pot singuri genera, bisericile muribunde fiind cele în care lucrurile stau invers, sau, pur și simplu, stau...
La serviciu, în căsnicie sau prietenie, sinergia se cere la fel să fie un fapt aplicat, fiecare dintre părți oferind mai mult decât ceea ce este logic sau standard așteptat, așa cum Rebeca din Gen. 24, a oferit mai mult acelui străin însetat ce aștepta la fântână, rezultatul implicării ei active având conotații sinergice în viitor. Acolo unde relațiile de familie de exemplu se limitează doar la statutul de colocatar, înseamnă că 1 + 1 niciodată nu generează mai mult decât 2, viața de familie urmând inerții sau tradiții contractuale, singurele creșteri de valori fiind eventual cele ale cheltuielilor lunare ce trebuie de achitat (tot mai multe frigidere, televizoare sau dormitoare funcționând separat).
În afaceri lucrurile stau la fel de profund: să spunem că angajații dintr-o echipă sau firmă se țin *scai* doar de îndeplinirea unor obligații enunțate în fișa de post, o serie de angajați sau directori de departamente nefiind dispuși să îi ajute pe cei care au nevoie uneori de serviciile lor, dar care nu sunt neapărat specificate concret; acest lucru a determinat ca, mai ales în țările în curs de dezvoltare, precum România, clienții nemulțumiți sau reclamanții să constituie sursa eșecului unor astfel de entități, în timp ce în țările dezvoltate firmele reclamate să mizeze tocmai pe cei care nu sunt totalmente mulțumiți de serviciile prestate.
De exemplu, un studiu amplu publicat în 2009 în lucrarea lui Chriss Daffy a demonstrat că atunci când clienții ce reclamă o problemă sunt ascultați și tratați drept o sursă veritabilă de informare externă asupra serviciilor ofertate de către firmă (adică sunt priviți drept parteneri și nu un dușmani), iar acestora nu doar că le sunt înlocuite produsele sau serviciile de care nu erau mulțumiți ci sunt și recompensați pentru faptul că au avut inițiativa de a spune direct firmei că nu sunt mulțumiți, s-a demonstrat că acei clienți vor fi câștigați pe termen lung, 90% dintre aceștia invitând în decursul timpului între 17-20 de cunoscuți să experimenteze serviciile firmelor care au fost dornice să le asculte păsurile (Idem., capitolele 4, 5 și 6); astfel, cooperarea dintre firma reclamată și clientul reclamant prezintă efect categoric sinergic - fapt ilogic pentru majoritatea firmelor care fie nu își ascultă clienții nemulțumiți fie le schimbă produsele greșite după multe insistențe și mulți nervi tocați (în această situație clientul în cauză informând cel puțin 9 cunoscuți de-ai săi despre experiența nepăcută și descurajându-i să încerce produsele sau serviciile companiei). Așadar, clienții nemulțumiți sau pretențioși fie vor aduce plusuri de valoare fie pierderi de valoare, totul depinzănd de formula tradițională sau neconvențională (în cazul acesta: sinergică) după care se orientează compania.
Figura nr.3
Figura nr.4
Figura nr.5.
Indiferența: cauza primară a pierderii clienților de către unele organizații antreprenoriale
S-a demonstrat științific că retenția clienților, inclusiv a celor nemulțumiți, se reflectă și în obținerea de mai multe achiziții repetate, care generează 20-40% scăderi ale costurilor de vânzare, mai multe recomandări, care generează 20-40% mai puține costuri cu promovarea și, nu în ultimul rând, marje de profit mai mari cu 7-17% (Ibidem, p.243), deoarece, “studiile arată că poate fi de cinci ori mai costisitor să vinzi unui client nou decât unui client existent”(Ibidem, p.245) . “Un client care se simte înţeles e mai aproape cu un pas de satisfacţia reală şi de fidelitate autentică (…). Clienţii se simt cei mai legaţi de firmele care i-au ajutat să înveţe ceva” ( Ibidem., p.111) nobil/bun, în special în momentele dificile.
A vorbi în paralel despre efectele unor membri sau vizitatori nemulțumiți de către serviciile oferite de o comunate, este un fapt căruia și d-voastră îi puteți calcula efectele. Însă atunci când acel membru sau vizitator are parte mai mult decât de o predică bună, adică de consecvență și dragoste frățească manifestată și dincolo de cadrul tradițional, roadele eforturilor combinate își vor manifesta puterea multiplicatoare în viitor, atât în Biserică cât și în societate.
Revenind la spiritual, exemplele Scripturii referitoare la sinergie sunt în special cele ce se referă la intervenții clare, divine, sau făgăduințe ce cu siguranță au marcat istoria creștină:
Omul împreună cu Dumnezeu, Cel în care se încrede, poate întrece înțelepciunea, puterea și priceperea celor ce cred că ei sunt pentru ca AU; în Biblie, puterea multiplicativă a lui Dumnezeu este evidentă într-o serie de experiențe pe care noi le numim minuni dar care ar deveni o realitate a multora în diferite contexte. De exemplu, din 5 pâini și doi pești Dumnezeu a fost capabil să hrănească mai mult de 5000 de oameni, iar altădată din 7 pâini și puțini peștișori au fost hrăniți alți 4000 de oameni în afară de femei și copii.
Un caz aparte pe care l-aș menționa este istoria biruinței asupra Madianiților care "erau răspândiți în vale ca o mulțime de lăcuste și erau fără număr" (v.12,din cap 7 Judecatori)-acest aspect nu este specificat întâmplător în Biblie- , madianiți în fața cărora, oastea de 22000 de evrei deși era numeroasă, strategic vorbind, nu ar fi putut face față luptei. Cu toate acestea, paradoxalul sau ciudatul Dumnezeu îi spune lui Ghedeon: "Poporul pe care-l ai cu tine este prea mult, pt ca sa dau pe Madian în mâinile lui; el ar putea să se laude împotriva mea și să zică: Mâna mea m-a izbăvit" (vers.2) – adică eu sunt, pentru că am. Prin urmare, trierea ostasilor, ajungând la un numărinfim de 300 de bărbați, are ca scop înlocuirea mentalității de genul: *e de la sine înțeles* cu mentalitatea *e de la Dumnezeu înțeles*, omul tinzând să își atribuie laurii chiar și în cele mai improbabile reușite. Așadar, atunci când 300 de evrei în colaborare cu Dumnezeu și-au oficializat parteneriatul, rezultatul era clar unul multiplicativ/exponențial (sinergic), madianiții întorcându-și sabia unii împotriva altora și căpeteniile lor fiind ucise la stânca lui Oreb.
Faptul că Dumnezeu dorește să aplice conceptul de sinergie și în Biserică, apoi familie, societate și viața profesională, este evidențiat de utilizarea conceptului sau a semnificației de sunergos în originalul grecesc într-o serie de versete. (Sursa: inspirat din "The KJV New Testament Greek Lexicon" (Lexicul Noului Testament Grecesc conform traducerii King James)-http://www.biblestudytools.com/lexicons/greek/kjv/sunergos.html - și din lucrarea "What Does The Bible Teach About "Synergy"? " (Ce ne învață Biblia despre sinergie) scrisă de Sandy Simpson în anul 2004 - http://www.deceptioninthechurch.com/synergy.html -):
• "Zidul a fost isprăvit în a douăzeci şi cincea zi a lunii Elul, în cincizeci şi două de zile. Când au auzit toţi vrăjmaşii noştri, s-au temut toate popoarele dimprejurul nostru; s-au smerit foarte mult, şi au cunoscut că lucrarea se făcuse prin voia Dumnezeului nostru„ (Neemia 6, 15-16)
• "Dumnezeu a binecuvântat pe Noe şi pe fiii săi, şi le-a zis: "Creşteţi, înmulţiţi-vă, şi umpleţi pământul„ (Gen. 9,1)
• "Totuşi, El suferinţele noastre le-a purtat, şi durerile noastre le-a luat asupra Lui, şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu, şi smerit. Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa, care ne dă pacea, a căzut peste El, şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi„ (Isaia 53, 4-5).
• „ ... noi suntem împreună lucrători cu Dumnezeu. Voi sunteţi (...) clădirea lui Dumnezeu„ (1 Cor. 3, 9).
• "Şi El a dat pe unii apostoli; pe alţii, prooroci; pe alţii, evanghelişti; pe alţii, păstori şi învăţători, pentru desăvârşirea sfinţilor, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos, până vom ajunge toţi la unirea credinţei şi a cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos„ (Efeseni 4, 11-13).
• „ ... rugaţi-vă unii pentru alţii, ca să fiţi vindecaţi. Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit„ (Iacov 5, 16).
Sinergia nu înseamnă compromis, și nici a fi unul umbra altuia; un creștin "autentic nu va întreba "Cât de puțin pot să fac?" (…) ci "Cât de mult pot să fac?"" (Bacchocchi S., Îmbrăcăminte și podoabe, Editura Zappy'S, Bănești, p.21) , pentru că Dumnezeu niciodată nu a promovat ideea de a-și manifesta puterea în condițiile în care omul este pus să vegeteze. Fie că este vorba de biserică, serviciu ori familie, sinergia înseamnă un efort combinat mărit, un plus de implicare, un plus de valoare și un plus de atitudine pozitivă, fiind stresante și dureroase momentele când un străin te ajută mai mult decât un coleg sau un frate, și un prieten te ajută mai mai mult decât o rudă ce se complace.
Subiectul de față fiind unul complex (ce ar trebui clarificat într-o altă sesiune de prezentare) un ultim aspect pe care doresc să îl scot în evidență este următorul (figura nr.6):
Figura nr.6: Evoluția acțiunilor sinergice în viața spirituală și organizațională
Sursa: adaptare conform: Stan L-M., The Necessity to Exploit the Economic Network's Synergistic Potential. The synergistic gravity equation model, Lambert Academic Publishing, Saarbrucken, Germany, p.22
Stadiul I: atunci când cooperarea cu Dumnezeu, dar și cea din cadrul unei familii, a unei comunități sau a unui loc de muncă generează valori și beneficii pozitive ce nu se pot fi obține prin efort separat, altfel sau altundeva, înseamnă că acea relație este una cu adevărat sinergică. Exemple biblice pentru personaje ce trăiau și retrăiau permanent așa numitul stadiu de tinerețe a experienței sinergice sunt Isus, Pavel după convertire, Iosif, fiul lui Iacov, Ana, mama lui Samuel etc. Relațiile acestor personaje cu Dumnezeu aveau o bază solidă de încredere și de reciprocitate.
În multe situații, în dreptul creștinilor, experiența sinergică (a creării plusului de valoare prin consacrare și implicare) este reprezentativă pentru cei ce trăiesc faza de tinerețe a vieții spirituale când omul este devotat profund principiilor biblice, un stadiu numit de către Dumnezeu "dragostea dintâi" (Apoc 2, 4).
În afaceri, în general, cea mai mare intensitate a cooperării aprofundate dintre membrii unei echipe de lucru sau dintre firmă și clienți are loc în primii 5 ani de activitate (a se vedea Stan L.-M., The Necessity to Exploit the Economic Network's Synergistic Potential. The synergistic gravity equation model, Lambert Academic Publishing, Saarbricken, Germany, capitolul 2), când compania nu deține încă destule resurse umane și financiare și dorește să își "acopere" acest deficit printr-o cooperare și complementaritate cât mai profundă a abilităților angajaților, fluxurile informaționale fiind reciproce și directe iar deciziile fiind bazate pe aceleași informații și realități constatate.
Stadiul II: dacă cooperarea dintre membrii sau colegi are efecte așteptate, normale, care sunt ușor de copiat, de înlocuit sau de comercializat, și care pot fi obținute uneori și simplu, separat, sau în relație cu alte personaje din afară, relația în cauză respectă mai degrabă formula: "1+1 = 2". Acest fapt, înseamnă că în relația respectivă are loc doar o asociere convențională de personaje, lipsa sporirii beneficiilor ce rezultă în urma asocierii având ca finalitate stagnarea și pălirea în timp a valorilor, timpul petrecut împreună fiind treptat încărcat de monotonie (timp pierdut), relația însăși îndreptându-se spre superficialitate, formalism sau chiar destrămare. Pe plan spiritual, așa numitul stadiu de maturitate (adică de obișnuință cu viața de creștin) riscă să fie nici rece nici în clocot (Apoc 3, 15), așa-zisa relație spirituală fiind asistată de tot mai multă inerție și manifestări formale, tradiționale. Relația în care 1 + 1 fac doar 2 este o relație firească, martoră doar unei jumătăți de povești … -Ogai M., Gâsca sălbatică, Editura Humanitas, București, 2008, p.144.
Un personaj ce se încadrează într-un astfel de caz este cel al preotului Eli fiind greu de estimat dacă acesta a contribuit în relația cu Samuel la multiplicarea constantă și profundă de valori, acesta cinstindu-și mai mult fiii hrăpăreți decât pe Dumnezeu (1 Sam. 2, 29). Practic, cel care ducea greul relației dintre cei doi era tânărul și inocentul fiu al Anei, dezvoltarea caracterului acestuia fiind rezultatul efortului individual de consacrare (este ca și cum cineva își atribuie laurii pentru lucrarea realizată de un subaltern sau partener, el neimplicîndu-se deloc iar asocierea dintre cei doi fiind doar una formală).
În cadrul firmelor, între aproximativ 5 și 10 ani de experiență, potențialul sinergic (adică cel de sporire a valorii prin cooperare și interconectare) atinge un prag maximal pentru că la maturitate firmele dispun de o diversitate de talente și abilități ale angajaților, dar și de sisteme informatice, resurse financiare și capital de risc (pentru că uneori e riscant să cooperezi cu un partener ce poate acționa neprofesionsit) prin intermediul cărora eforturile pot fi combinate; însă, pentru că astfel de companii sunt (din necesitate) compartimentate, rezultă în multe situații o birocrație stufoasă de comunicare între angajați și unori chiar între firmă și clienți (tocmai de aceea unii specialiști afirmă că pentru a menține condițiile necesare pentru creșterea valorii prin sinergie (și nu numai), o organizație nu ar trebui să depășească 100-200 de oameni (Bibb S., Kourdi J., 2009, p.202). Dacă se depășește această cifră, chiar și într-o biserică, crește riscul ca o serie de talente ascunse să rămână ascunse *pe vecie*, sau, valoarea să fie obținută mai degrabă prin asociere și nu prin combinare voluntară și profundă de eforturi și de capacități).
În organizațiile ajunse în stadiul de maturitate sinergia poate fi minimizată și de o concurență neloială între departamente sau angajați, ceea ce anulează o serie de eforturi de combinare a valorilor; de exemplu, departamentul financiar este prea ocupat pentru a mai fi dispus sa răspundă solicitărilor venite din partea departamentului de resurse umane, iar angajatul A nu este dispus să îl ajute întotdeauna pe angajatul B, deoarece firma recompensează doar performanțele individuale, nu și pe cele de grup (ori de echipă). În aceste contexte (puteți face paralela și la familie sau biserică) fie un individ depune mai multe eforturi pentru a compensa indiferența sau comoditatea altuia, fie se vor atinge doar targete sau obiective satisfăcătoare, care să mențină cât de cât relația pe linia de plutire, entitatea respectivă nemaifiind competitivă și atractivă, nici la interior dar nici la exterior pe termen mediu și lung
Stadiul III a) atunci când întrunirea eforturilor unei echipe determină mai degrabă tensiuni, certuri, impunerea forțată a unei idei altora, pierderi de timp sau degradare de valori înseamnă că relația din cadrul organizației urmează formula 1 + 1 < 2, fiind numită sinergie negativă. În această situație, este de dorit separarea eforturilor individuale, totul cumulat fiind mai mic decât ceea ce poate face fiecare persoană în parte (separat). Un exemplu tipic de persoane în preajma cărora iau naștere efecte sinergice negative (1 + 1 < 2) este cel al indivizilor cu egouri mari și pe care economiștii de la Universitatea Harvard, îi numesc "șerpi" (Citat de Brown T- et all, 2008, p.160).
- "Cu cât este mai mare egoul, cu atât este mai puțin spațiu pentru oricine altcineva să lucreze și să gândească. Iar șerpii sunt indivizi care distrug încrederea. Împart zvonuri, îi vorbesc pe alți membri ai echipei pe la spate, dau din cap în semn de "da" la ședințe, dar condamnă ideile proiectelor ca fiind imposibil de pus în practică sau cu viziuni înguste atunci când vorbesc cu colegii"(Idem) .
- (o serie de psihologie afirmă că) "o singură persoană căreia nu-i pasă poate să distrugă eforturile și moralul unei întregi echipe care s-a străduit și căreia îi pasă" (Daffy C., 2009, p.129), lipsa transferului sau izolării de aceasta făcând ca orice relație să fie sub controlul ei, a persoanei căreia îi pasă cel mai puțin (Livingston G., Prea devreme bătrân, prea târziu înțelept. 30 de lucruri adevărate pe care trebuie să le știți acum, Editura Humanitas, București, 2009, p.14) și care, paradoxal este cea mai gălăgioasă și are nevoie continuuu de un managemnt al toanelor(De Vries, M.K., Leadership-arta şi mãiestria de a conduce, Editura Codecs, Bucureşti, 2003, p.45). (Despre astfel de persoane se spune uneori că atunci când se scoală dimineața, se scoală cu "miros de praf de pușcă în nas"(Idem., p.91-92) ; ele nu suferă niciodată de ulcer, dar îl provoacă la alții (Ibidem, p.101) , punând multe întrebări dar nefăcândnimic valoros sau constructiv pentru echipă).
Spiritual vorbind, sinergiile negative intervin atunci când relația de credință este una strict formală, oarecum forțată, așa-zisul credincios urmând valori opuse celor promovate de Tatăl; comunicarea nu este una reciprocă, singurul vinovat al pierderilor de valoare fiind văzut ca fiind Dumnezeu; în ceea ce-l privește pe interlocutorul om, în dreptul acestuia "când toate au fost spuse și făcute, sunt mai multe spuse decât făcute" (Livingston G., 2009, p.14), el înnecându-se în cuvinte ( Idem, p.14)la modă și formule culese de jos. Un personaj biblic reprezentativ este Saul, împărat pe care Dumnezeu l-a ales neconvețional din cea mai mică seminție a lui Israel și din cea mai mică familie a lui Beniamin (1 Sam. 9, 21).
Planurile lui Dumnezeu erau mari cu Saul! Însă momentul în care împăratul a schimbat macazul relației 1+1>2 era cel din războiul cu Amaleciții când Saul a "nimicit numai tot ce era prost și nebăgat în seamă" (1 Sam 15, 9) considerând că Domnul, de acolo de sus unde s-o afla nu mai contabilizează corect formulele terestre. El, împăratul și reprezentantul lui Israel, a cruțat pe Agag, oi, boi, vite, și tot ce era mai bun (idem, v.8), dând doi bani pe suferința înaintașilor despre care Dumnezeu în prealabil l-a înștiințat: "Aşa vorbeşte Domnul oştirilor:,Mi-aduc aminte de ceea ce a făcut Amalec lui Israel, când i-a astupat drumul la ieşirea lui din Egipt. Du-te acum, bate pe Amalec, şi nimiceşte cu desăvârşire tot ce-i al lui; să nu-i cruţi (…)" (1 Sam. 15, 2-3). În urma acestor fapte, Saul s-a agățat de Dumnezeu, dar într-un mod grosolan și macabru, ajungând până la urmă să-și ia zilele pe câmpul de luptă. În ceea ce privește efectul degradant al cooperării din cadrul unei echipe, Gen 11, 1-9 sau Matei 27, 20-25, ne expun doar câteva aspecte despre ceea ce poate face omul când vrea să schimbe formulele dumnezeiești cu cele terestre, alegând să-și facă un nume (Gen.11, 4) nu prin comportament ci printr-un turn, nu prin dreptate ci prin sacrificarea Unuia care le deranja conștiința.
Stadiul III b) cu toate acestea, înainte de a se ajunge atât de departe, la tensiuni și neințelegeri ireparabile, Dumnezeu oferă o șansă, o portiță de redresare și anume, aceea de a ne întoarce la dragostea dintâi, la faptele noastre dintâi (caracterizate prin plusuri de valoare) – a se vedea Apoc. 2, 4-5, un exemplu emblematic pentru astfel de decizie fiind exemplul lui Samson (Judec. 17, 22-31) care și-a reînnodat relația cu Dumnezeu, decizie care a avut repercursiuni sinergice asupra mulțimii ce îl batjocoreau pe Samson.
În activitatea antreprenorială, dacă ați avut ocazia să lucrați în companii mai vechi de 10-15 ani, acest fapt s-a întâmplat deoarece companiile după ce ajung în acel așa numit stadiu de bătrânețe se reinventează, în special pe plan relațional, construind o serie de parteneriate sinergice (acum au loc majoritatea alianțelor și fuziunilor) sau introduc modele noi de relaționare între angajați și între firmă și clienți; dacă nu abordează o asemenea economie relațională, firma respectivă va fi devansată de alți concurenți care răspund actualelor necesități ale partenerilor sociali și în special ale clienților, necesități exprimate prin precizie, discreție, accesibilitate, parteneriat și consiliere - un fel de „management al excepțiilor” (***, Harvard Business Review, 1998, p.111-112, 128. ). Însă, în general, reconfigurările evidente ale rețelelor sinergice au loc după existența unui scandal (intern sau mediatic) când compania, pentru a evita falimentul clar, dorește să demonstreze că poate să îvețe din greșelile trecutului.
De exemplu, în anul 1977, compania Nestlé (cea mai mare companie internațională din domeniul alimentar), a fost acuzată/învinuită pentru moartea a sute de bebeluși și îmbolnăvirea a altor mii de sugari din cauza modului neetic de a-și vinde produsele (laptele praf) în țările subdezvoltate. Mamele sărace (care nu aveau lapte matern) nu erau informate în legătură cu condițiile de igienă necesare preparării laptelui praf și nici în legătură cu cantitățile de lapte praf ce trebuiau asigurate zilnic sugarilor. De asemenea, s-a constatat că substituenții alimentari din produsele Nestlé vândute în țările subdezvoltate erau inferiori (cantitativ și calitativ) celor din produsele vândute în țările dezvoltate. Prin urmare, o serie de sugari, pur și simplu mureau dezhidratați sau îmbolnăviți din cauza lipsei de igienă asociată administrării de apă nefiltrată la prepararea laptelui praf.
În urma acestui scandal, în loc să dea faliment, Nestlé a decis să își reconfigureze comunicarea la interior și exterior, ajungând (la fel ca și în prezent) să devină compania alimentară nr. 1 din lume în ceea ce privește standardele de calitate superioară impuse produselor și serviciilor oferite (indiferent de țara de desfacere), această companie elvețiană ajungând să construiască sinergii financiare printr-o mai bună și o consecventă implicare în acțiuni de responsabilitate socială corporatistă.
Așadar, doar atunci când suntem în prag de a pierde ceva sau pe cineva, ne dăm seama cât de important este să mizăm pe plusul de valoare, pe implicare și colaborare susținută, oamenii căutând fericirea doar acolo unde consideră că pot experimenta ceva mai frumos, mai nobil sau mai de încredere.
Concluzii:
1) dacă studiem Scriptura - carte cu carte, constatăm că formulele prin care puterea lui Dumnezeu se manifestă în viața oamenilor și prin oameni (atunci când aceștia colaborează cu Divinitatea), este o formulă a valorilor exponențiale, multiplicative. În timp ce omul de rând rămâne supus realității și adeseori se resemnează în fața acesteia, urmașii lui Hristos forțează limitele, perspectivele, găsind și sperând la valoare dincolo de orizonturile convenționale.
Un verset care exprimă suficient de clar lipsa de manifestare a credinței în formulele cerești (aparținând unui Dumnezeu ce cuprinde totul totului tot) este versetul 1 și 7 din 1 Cron.21: 1 Cron.21, 1.7: „Satana s-a sculat împotriva lui Israel, și a ațâțat pe David să facă numărătoarea lui Israel (...). Porunca aceasta n-a plăcut lui Dumnezeu„. Știm bine că făgăduința Cerului era aceea că Dumnezeu va înmulți poporul ca nisipul mării (uneori această înmulțire fiind înțeleasă chiar și de înlocuirea luptătorilor israelieni cu cu mii de îngerii cerești), însă faptul ca David a încercat să trateze această problemă prin prisma unei formule logice, a unui recensământ complet - pământesc, a anulat orice posibilitate a a-I lăsa lui Dumnezeu ocazia să își manifeste puterea providențială, multiplicatoare. Nu că Dumnezeu nu ar mai fi putut interveni și sinergiza puterea poporului evreu, însă, această manifestare ar fi fost înțeleasă doar sub formula: *e de la sine inteles*.
2) din pacate, noi, oamenii, acordăm importanță doar lucrurilor ce se pot măsura și care, de preferință, să îi mulțumească pe toți. Însă o serie de valori de bază sunt tacite și acestea nu pot fi puse pe hârtie. Așadar, prima regulă a creșterii valorii prin sinergie este bunul simț, multe relații din biserică, locuri de muncă sau familie fiind distruse "din cauza lipsei cronice de atenție, a complacerii sau a purtării prea familiare, care conduc la lipsa respectului sau la neîncredere" (Bibb S., Kourdi J., 2009, p.55) -
"Pentru ca ființele umane să facă lucruri extraordinare, trebuie să fie stabilită o legătură cu ele la un nivel mai profund" (Idem, p.92), atenția acordată persoanelor constituind cel mai mobilizant energizant ce se poate furniza în lumea noastră. Prin intermediul plusurilor de valoare (a valorii adăugate prin sinergie) o Biserică (dar și o întreprindere sau o familie) își exprimă identitatea (relațiile sunt cele care determină mersul unei organizații (Ibidem., p.147)) , refuzând să relativizeze principiile biblice privind sfințenea și comportamentul creștin generat prin intermediul unor valori medii, acceptabile, stagnante.
3) valorile pe care le promovează Dumnezeu prin sinergie sunt valori spirituale și de profund de bun simț; acestea nu sunt menite să facă parte din transcedental sau metafizică (sinergia nu inseamnă să nu poți povesti ce se întâmplă) , ci dintr-o lume reală mai bună.
Observație: Dumnezeu nu dorește să fim nerealiști (a se vedea Isaia 38,1 etc.) ci să mizăm pe o perspectivă mai înaltă (Psalmi 61, 2 etc) - se pare că suntem toleranți față de ilogică doar atunci când avem de-a face cu lipsa noastră de valori.
Iată în final o ilustrație reală, menită să cuprindă idei de mai sus:
"Istoricul Arnold J. Toynbee în cartea sa "A Study of History" (Un studiu al istoriei), demnostra că marile civilizații au ajuns la putere nu datorită avantajelor de care s-au bucurat, ci pentru că au tratat dezavantajele întâmpinate ca pe niște provocări, pentru care au găsit răspunsuri creative. Toynbee arată că, de exemplu, Atena a devenit putere în perioada clasică după ce pământurile ei au fost secătuite de ape. În loc să fie devastați de această nenorocire, atenienii au tratat-o ca pe o provocare de a găsi noi modalități prin care să-și revigoreze economie. Răspunsul lor ingenios a fost acela de a se reorienta către cultivarea măslinilor, care se puteau alimenta din pânze freatice mai adânci decât culturile de cereale. Atenienii și-au revigorat economia, exportând ulei de măsline, lucru care i-a determinat să-și consolideze o flotă comercială (pentru a-l transporta), o industrie minieră (pentru a produce monede cu care să plătească bunurile cumpărate) și o industrie a olăritului (pentru a construi amforele în care să depoziteze uleiul)" (Bridges W, Managemntul tranziției, Editura Curtea Veche, Bucurșeti, 2004, p.135).
Așadar, intr-o lume în care puterea aparținea celor ce SUNT doar pentru că AU, regulile au fost schimbate de cei ce s-au bazat pe alte formule mai profunde de viață.
Așa să ne ajute și pe noi Dumnezeu! Amin!
Bibliografie selectivă:
Bacchocchi S., Îmbrăcăminte și podoabe, Editura Zappy'S, Bănești
Bibb S., Kourdi J., Încrederea. Cheia succesului în afaceri, profesie și viața persoală, Eitura All, București, 2009
Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului și a Noului Testament cu trimiteri, The Bible League, 2003, Belarus
Bridges W, Managemntul tranziției, Editura Curtea Veche, București, 2004
Brown T- et all, Business Minds, Editura Publica, București, 2008
Daffy C., Client odată, client mereu. Cum să oferi servicii care îți fidelizează clienții, Editura Publica, București, 2009
De Vries, M.K., Leadership-arta şi mãiestria de a conduce, Editura Codecs, Bucureşti, 2003
Livingston G., Prea devreme bătrân, prea târziu înțelept. 30 de lucruri adevărate pe care trebuie să le știți acum, Editura Humanitas, București, 2009
Ogai M., Gâsca sălbatică, Editura Humanitas, București, 2008
Stan L-M., The Necessity to Exploit the Economic Network's Synergistic Potential. The synergistic gravity equation model, Lambert Academic Publishing, Saarbrucken, Germany
***, Harvard Business Review, 1998
http://www.biblestudytools.com/ lexicons/greek/kjv/ sunergos.html
http://www.deceptioninthechurch.com/synergy.html
http://www.forbes.com/2010/07/14/world-happiest-countries-lifestyle-realestate-gallup-table.html
http://media.imopedia.ro/stiri-imobiliare/unde-traiesc-cei-mai-fericiti-oameni-din-lume-13884.html
http://www.thefreedictionary.com/Synergy+(theology)
http://www.who.int/mental_health/prevention/suicide_rates/en/
